Electricitatea si electrosmogul
Electricitatea organismului uman
• Organismul uman utilizează electricitate pentru funcţionarea normală.
• Aşa-numitul potenţial (trans)membranar reprezintă diferenţa de potenţial electric dintre interiorul şi exteriorul celulelor noastre, menţinută de diferenţele dintre concentraţiile ionilor (de ex.: Na+, K+, Cl-, Ca2+).
Scopul său este sprijinirea fluxului de informaţii.
• De regulă, semnalele electrice sunt transformate în semnale chimice şi invers; în acest mod, celulele nervoase comunică între ele sau cu celulele musculare, celulele musculare se contractă etc.
Membranele celulare dublu stratificate au o rezistenţă sporită, însă lichidul din interiorul şi exteriorul celulei este un bun transmiţător.
• Aceste modificări ale voltajului diferitelor ţesuturi pot fi măsurate.
• EKG (electrocardiograma) înregistrează modificările activităţii electrice a muşchiului cardiac.
• EEG (electroencefalograma) înregistrează modificările activităţii electrice ale diferitelor zone ale creierului în timpul diferitelor stări sau condiţii. Semnalele sunt de ~1-40 Hz.
• EMG (electromiografia) măsoară activitatea electrică produsă de muşchii scheletici. Semnalele sunt de ~4Hz-40kHz.
• Anumite tipuri de afecţiuni cardiace pot fi tratate cu ajutorul unui pacemaker care controlează funcţionarea inimii prin impulsuri electrice.
• Aritmiile cardiace periculoase pot fi tratate cu defibrilatoare care transmit doze terapeutice de electricitate în scopul restabilirii ritmului cardiac normal.
• Stimularea electrică neuromusculară poate reprezenta o parte a terapiei de recuperare după infarct, de exemplu.
Radiaţiile
• Radiaţiile reprezintă emisia de energie dintr-o anumită sursă (de exemplu, radiaţiile UV şi lumina provenită de la soare, căldura din corpul nostru sau razele X).
• Spectrul radiaţiilor este foarte larg: de la radiaţii de înaltă frecvenţă (energie sporită) la radiaţii de frecvenţă scăzută (nivel scăzut de energie).
• Radiațiile ionizante sunt acele radiații care au suficientă energie pentru a îndepărta un electron (a ioniza) dintr-un atom sau dintr-o moleculă. Aceasta poate distruge ADN-ul celulelor. Razele X sunt radiații ionizante.
• Radiațiile ne-ionizante au suficientă energie încât să cauzeze mișcarea atomilor în interiorul moleculei sau să îi facă să vibreze, dar insuficientă pentru a îndepărta particulele cu încărcătură electrică, cum ar fi electronii, și afectează direct ADN-ul. Undele electromagnetice sunt ne-ionizante.
Electricitatea din mediul înconjurător
• Exemplele de până acum arată că electricitatea este o parte integrantă a funcționării normale a organismului uman, însă, o dată cu creșterea fără precedent a utilizării tehnologiilor wireless și a celor cu frecvențe radio, ne confruntăm mult mai mult cu efectele câmpurilor electrice și magnetice.
• Zilnic suntem expuși la câmpuri electromagnetice create de om sau naturale. În ultimii zece ani, am început să ne punem întrebarea dacă expunerea la câmpurile electromagnetice poate fi dăunătoare sănătății.
• Electrosmogul reprezintă întreaga gamă de radiații electromagnetice ne-ionizante emise de dispozitivele electrice sau de cele necesare pentru funcționarea acestora. Spre deosebire de radiațiile ionizante, nu există nicio sursă naturală de astfel de radiații.
• Câmpurile electrice și magnetice care se formează atunci când electricitatea este generată, transmisă sau distribuită corespund mai multor game de frecvență: frecvență extrem de joasă (ELF), gamă care include frecvențele de alimentare cu energie electrică și ale câmpurilor electrice și magnetice (EMF) generate de liniile electrice și de aparatele electrice/ electronice (50 /60 Hz); frecvență intermediară (IF, 300 Hz până la <10 MHz), folosită de monitoarele calculatoarelor, de procesele industriale și de sisteme de securitate; și frecvență radio (RF, 10 MHz - 300 GHz), pe care funcționează radarele, radiourile, televizoarele și telecomunicațiile în general.
• Gama electrosmogului are o frecvență mai joasă decât a spectrului optic. Aceasta cuprinde frecvențe radio și game de microunde (300 kHz – 300 GHz), pe lângă gama de frecvență extrem de joasă (ELF: 1-300 Hz, în special 50-60 Hz).
• Transmițătoarele radio și tv, anumite tipuri de canale de comunicare, telefoanele celulare și stațiile lor de bază, radarele, sistemele de navigare, cuptoarele cu microunde și dispozitivele wireless funcționează în prima gamă.
• Toate dispozitivele domestice și cablurile acestora, transformatoarele și liniile electrice funcționează în ultima gamă.
• Între celedouă game operează monitoarele și ecranele cu catozi (15-60 Hz).
• În anul 1993 s-au făcut auzite pentru prima dată temerile cu privire la posibilele efecte maligne ale câmpurilor electromagnetice asupra sănătății, odată cu dezvoltarea rapidă a comunicațiilor wireless și în urma unui proces intens mediatizat în Statele Unite împotriva unui producător de telefoane celulare, acuzat că ar fi fost responsabil de decesul unei femei de cancer.
• În 2002, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat câmpurile magnetice de frecvență extrem de joasă drept posibil cancerigene pentru oameni (2B), fiind puse în legătură cu leucemia la copii. IARC și-au bazat opinia științifică pe datele epidemiologice care demonstrează o dublare a ratei de leucemie la copii asociată cu expunerea crescută la domiciliu (0,3-0,4 µT).
• În 2011, IARC a clasificat câmpurile electromagnetice de frecvență radio drept posibil cancerigene pentru oameni (2B), pe baza analizei științifice a datelor care demonstrează creșterea riscului de gliom, un tip malign de cancer al creierului, asociat cu utilizarea telefoanelor celulare.
• Categoria „posibil cancerigen pentru oameni (2B)” se referă la: „Agentul (amestecul) este posibil cancerigen pentru oameni. Situația de expunere implică expuneri posibil cancerigene pentru oameni. Această categorie este folosită pentru agenți, amestecuri și situații de expunere pentru care există dovezi limitate de carcinogenitate la oameni și dovezi mai puțin decât suficiente de carcinogenitate la animalele de laborator. Poate fi utilizată și când nu există dovezi suficiente de carcinogenitate la oameni, dar există suficiente dovezi de carcinogenitate la animalele de laborator. În unele cazuri, un agent, un amestec sau expunerea la situații pentru care nu există dovezi adecvate de carcinogenitate la oameni, ci doar la animalele de laborator, împreună cu dovezi din alte surse relevante pot fi incluse în acest grup.” – IARC Monographs On The Evaluation Of Carcinogenic Risks To Humans , Vol 80., Non-ionizing Radiation, Part 1: Static And Extremely Low-frequency (ELF) Electric And Magnetic Fields, 2002 IARC Press Lyon, France
Câmpurile magnetice
• Progresele recente înregistrate în domeniul tehnicii medicale (de ex. rezonanța magnetică, RMN) ne-au făcut să ne punem întrebarea dacă câmpurile magnetice puternice (în gama tesla) influențează sănătatea umană. Implementarea medicală a câmpurilor magnetice slabe (1–200 mT) cu scopul reducerii durerii și vindecării țesuturilor este, de asemenea, studiată de mai mulți ani de zile.
• Câmpurile magnetice statice produse de om sunt generate ori de câte ori se utilizează curent contunuu (DC), cum ar fi la trenurile electrice sau în cadrul procesului industrial de producere a aluminiului și în sudarea cu gaz. Acestea pot fi de o mie de ori mai puternice decât câmpul magnetic natural al pământului.
• Conform OMS, în ceea ce privește câmpurile magnetice statice, efectele acute apar doar dacă există mișcare în câmp, cum ar fi mișcarea unei persoane sau mișcările interne ale corpului (curgerea sângelui sau bătăile inimii). O persoană care se mișcă într-un câmp sub 2T poate experimenta senzații de vertigo, greață și uneori un gust metalic în gură sau senzația de lumină puternică.
• Utilizarea electricității DC reprezintă o altă sursă de câmpuri electrice statice, de exemplu sistemele feroviare care folosesc DC , televizoarele și monitoarele cu catozi (tipul mai vechi de monitoare PC).
• Datele sugerează că între 3–35% din populație suferă de sensibilitate la câmpurile electromagnetice din mediul înconjurător.
• Conform OMS, câmpurile electromagnetice (EMF) cauzează simptome fizice nespecifice (NSPS) sau intoleranță idiopatică de mediu la EMF (IEI-EMF).
• Printre aceste simptome se numără: dureri de cap, dereglări de somn, amețeală, oboseală, dificultăți de concentrare și probleme dermatologice.
• Este grăitor faptul că persoanele considerate „foarte expuse” tind să raporteze NSPS mai frecvent sau mai sever decât cele din categoria „neexpuse”/„slab expuse”.
Frecvențele extrem de scăzute
• Frecvențele scăzute sau LF se referă la radiațiile sub 300 kHz. LF includ două game importante, dintre care una de 50/60 Hz, care este generată de liniile de tensiune și este numită gama de frecvență extrem de scăzută (ELF).
• Câmpurile electrice și magnetice sunt generate în jurul echipamentelor, dar partea lor magnetică poate penetra organismul și poate deregla impulsurile electrice ale organismului, producerea de hormoni sau funcționarea sistemului nervos, deoarece toate aceste funcții sunt corelate cu activitatea electromagnetică.
• Radiațiile ELF nu pot penetra membrana celulară, prin urmare efectul lor biologic se bazează pe interacțiunea lor cu suprafața celulară și cu lichidul extracelular.
• Profunzimea penetrării în organism a diferitelor tipuri de radiații depinde de frecvența acestora, de conținutul de apă al țesutului expus, de distanță etc.
• Frecvența pe care funcționează telefoanele celulare poate penetra în țesuturi cu un conținut ridicat de
apă (piele, creier, mușchi) până la 3 cm.
• Pe măsură ce conținutul de apă se reduce, profunzimea penetrării crește, de exemplu oasele și grăsimea
pot absorbi radiații electromagnetice până la 18 cm.
• Pe măsură ce frecvența se reduce, profunzimea penetrării crește.
Electricitatea murdară
• Conform lui Havas, un cercetător cunoscut în domeniul electrosmogului, electricitatea murdară se referă la gamele între 4-150 kHz, ceea ce pare a fi important din punct de vedere biologic.
• Conform lui Vocht, „bandele de frecvență EMF care sunt generate în urma producerii, transmiterii, distribuției și utilizării curentului electric au de regulă o frecvență de 50–60 Hz. Denumirea de electricitate murdară se referă la energia electromagnetică care traversează un conductor ce deviază de la o undă sinusoidală pură de 50/60 Hz și are proprietăți armonice și tranzitorii.”
• Havas et al. au efectuat măsurători ale becului compact fluorescent (15W), un tip de bec economic foarte popular. Cercetătorii au demonstrat că acest tip de bec poate genera variații tranziente de voltaj de mare frecvență (HFVTs), reducând astfel calitatea energiei.
• Milham et al. au investigat cauzele ratei foarte ridicate de cancer în rândul profesorilor de la un liceu din California. Aceștia au demonstrat că rata de îmbolnăviri de cancer era strâns legată de variațiile tranziente de voltaj de înaltă frecvență.
• S-a sugerat că ELF ar putea influența producția de melatonină. Un experiment recent, în cadrul căruia studenții la medicină au fost împărțiți în două grupe, utilizatori moderați (< 2 ore/zi) sau frecvenți (> 2 ore/zi), în funcție de durata de utilizare a telefoanelor celulare, a demonstrat că utilizatorii frecvenți prezintă un nivel scăzut de melatonină, ceea ce poate însemna că ELF influențează și ritmul circadian.
• Cercetările recente efectuate pentru The Netherlands Cohort Study au arătat că există o legătură între expunerea la ELF și mortalitatea cauzată de Parkinson.
• Electricitatea murdară paote fi redusă și calitatea electricității îmbunătățită cu ajutorul condensatorilor sau al filtrelor integrate.
Electrosensibilitatea
• Sensibilitatea la câmpurile electromagnetice este numită de cele mai multe ori „electrosensibilitate” sau „hipersensibilitate electromagnetică” (EHS), în funcție de severitatea efectelor.
• Datele experimentale au demonstrat că persoanele obișnuite sunt capabile să detecteze curenți electrici de 50 Hz cu mult sub pragul stabilit de percepție de 500 mA, femeile fiind mai sensibile decât bărbații.
• Pacienții cu EHS raportează de obicei o multitudine de efecte adverse în urma expunerii la EMF, inclusiv simptome somatice (cum ar fi probleme dermatologice sau ale musculaturii scheletice și dereglări gastrointestinale) și neurastenice (printre care oboseală, dureri de cap, probleme de concentrare și tulburări de somn), dintre care unele pot fi măsurate la nivel celular.
• Conform studiilor de caz, electrosmogul poate cauza dereglări ale metabolisului carbohidraților, care, la rândul lor, provoacă hiperglicemie într-un mediu cu electricitate murdară.
• Sensibilitatea la câmpurile electromagnetice a fost detectată în câteva școli din Statele Unite.
• Una dintre școli se afla în Wisconsin; aici, profesorii și elevii acuzau nenumărate simptome despre care se credea că sunt legate de mediul școlii. După ce un electrician a măsurat un nivel ridicat de energie murdară (D.E.) și de electricitate de proastă calitate, au fost instalate filtre speciale. La puțin timp după aceea, simptomele au dispărut. Din 37 de elevi cu astm care aveau zilnic nevoie de inhalator, doar trei au mai avut nevoie; atacurile de migrenă și problemele alergice s-au redus, iar energia elevilor a crescut.
• O altă școală, din Toronto, a instalat protecție împotriva D.E. după ce un elev a început să se plângă de atonie. După instalarea protecției, a fost efectuat un studiu single-blind sub forma unui chestionar care a fost distribuit elevilor și profesorilor. Dintre profesori, 55% au raportat îmbunătățirea stării generale după instalarea filtrelor GS. Dintre participanți, 88% au prezentat îmbunătățiri în ceea ce privește următoarele simptome din cele 16 menționate în chestionar: oboseală, frustrare, iritabilitate, sănătate, energie, satisfacție, bunăstare, dureri de cap, dispoziție, realizări, durere, capacitate de concentrare, tuse și cantitate de medicamente administrate în această perioadă.
Sursa de informare: Calivita Romania
